Epistaxisul reprezinta sangerarea din fosele nazale.
Poate fi anterior cand sangerarea se exteriorizeaza prin nari sau posterior cand pacientul inghite sangele scurs din nas in spatele acestuia.
Epistaxisul la copii este foarte frecvent. Sangerarile sunt de cele mai multe ori fara severitate si nu necesita spitalizare.
Cu toate acestea, epistaxisul creeaza stari de neliniste si anxietate parintilor.
Majoritatea se opresc prin simpla compresie a narinei timp de 10 minute. Daca aceasta manevra nu da rezultat atunci se recurge la administrarea intranazala de substante cu rol vasoconstrictor.
Aproximativ 9% dintre copii, prezinta epistaxis recidivant cu originea in portiunea anterioara a septului nazal. Acolo, se gaseste, asa numita pata vasculara si reprezinta o zona in care conflueaza 6 artere, deci puternic vascularizata.
Cauzele locale care determina sangerare nazala sunt:
- Inflamatie locala (in contextul unei viroze sau infectii bacteriene) de obicei dupa o infectie acuta de cai respiratorii superioare, sinuzite
- Traumatisme locale- caderi cu fracturi ale septului sau oaselor proprii nazale, corpi straini introdusi accidental in nas, traumatism prin leziuni de grataj (degetul in nas)
- Aer uscat- umiditate redusa
- Anumite picaturi nazale utilizate excesiv ce contin cortizon .
- Tumori vasculare- cauza rara.
Cauzele sistemice ale epistaxisului sunt:
- discrazii sanguine. Acestea sunt mai frecvente la copii care sangereaza usor la rani mici sau daca se invinetesc usor. Anumite coagulopatii congenitale pot fi descoperite cu ocazia unor epistaxisuri repetitive. Acestea sunt mai frecvente daca in familie au fost membri cu astfel de tulburari in coagularea sangelui. Printre cele mai frecvente boli se numara hemofilia, boala Von Willebrand, boli ale ficatului, trombocitopenia.
- teleangiectazii hemoragice printre care se numara si teleangiectazia ereditara sau syndromul Osler-Weber-Rendu
- Migrenele- unele studii arata ca anumiti copii cu cefalee de tip migrenos au o incidenta mai mare a epistaxisului comparativ cu cei fara migrene
- Idiopatic- fara o cauza
Tratamentul epistaxisului:
- Compresia narii cel putin 10 minute. Capul este cu barbia in piept (NU PE SPATE; NU CU MANA RIDICATA)
- Daca efectul de compresie nu opreste sangerarea se vor instila 2-3 picaturi de vasoconstrictor (Rinofug) pe nara care curge
- Daca nici aceasta manevra nu are efect si sangerarea nu se opreste atunci parintii se vor adresa spitalului.
In cadrul spitalizarii exista mai multe metode de oprire a epistaxisului in functie de sediul sangerarii:
- Tamponament nazal anterior sau posterior
- Cauterizarea petei vasculare cu nitrat de argint-se face doar pentru sangerarile anterioare din pata vasculara
- Alte interventii chirurgicale elaborate- ligaturi arteriale, embolizari, in cazurile grave cu epistaxisuri repetitive, in cantitati mari ce pun in pericol viata pacientului
Manevrele generale ce trebuie urmate de catre pacient:
- Evita baile fierbinti
- Nu va face efort fizic 1 saptamana
- Evita consumul de antiinflamatoare nesteroidiene- (ex. ibuprofen)
- Nu va consuma mancare sau bautura fierbinte
- Va stranuta cu gura deschisa –pentru a evita presiune nazala prea mare
- Nu va sufla nasul cu putere in primele zile dupa un epistaxis- risc de rupere a crustei care se formeaza la locul sangerararii, cu risc de recidiva.
- Poate folosi apa de mare pentru a curata nasul de secretiile sanguine si de cheaguri
- Compresa locala nazala rece
Autor: Dr. Ivănescu Oana Irina
